OZN-urile sint privite cu alti ochi

1 | 2 | 3 | 4 | 5

Un tabu darimat
   Simptomatic pentru schimbarea de atitudine e cazul revistei "Science et Vie", publicatie de mare prestigiu, dar reputata pina nu demult prin atitudinea sa radicala anti-OZN. Dupa ce a desfiintat fenomenul OZN timp de decenii si a gazduit articole jenante in materie, "Science et Vie" a incercat sa isi spele rusinea in primul numar din 1999, printr-un articol de noua pagini publicat sub titlul "OZN - sfirsitul unui tabu" (lucru pe care l-am semnalat la vremea respectiva). Pe coperta acestui numar este prezenta o farfurie zburatoare, sub care scrie "De ce, in sfirsit, se intereseaza stiinta de OZN-uri". Cu numai un an inainte, asa ceva era de-a dreptul incredibil! "Science et Vie" numai ca nu si-a turnat cenusa in cap, desi - foarte adevarat - ar fi avut toate motivele. Unul dintre ele este rusinosul Dosar Roswell publicat in iulie 1997, in care relua toate gogoritele menite sa discrediteze cazul, gogorite intre timp expirate peste ocean.
   Dar ce a putut determina aceasta schimbare cu 180 de grade? O intrunire "de pomina" am putea spune. Cu citeva luni inainte de publicarea articolului, in cadrul unui colocviu desfasurat la Pocantico, Statele Unite, zeci de savanti autentici din mai multe domenii au concluzionat ca fenomenul OZN merita sa fie studiat cu atentie. Dupa programul de cautare a inteleigentei extraterestre SETI, demarat in 1960, acesta a fost mai serios semnal venit din partea comunitatii stiintifice ca un tabu este pe cale de a fi darimat.

Semnale incurajatoare pentru ufologie
   In aprilie 1999, o stire sosita de la New York Times News Service suna astfel: "Berkeley professor is first academic chairman of E.T. hunt". Da, este adevarat, la Berkeley's University of California s-a infiintat prima catedra de Cautare a Intelegientei Extraterestre. Materia este predata de William Welch reprezinta o premiera mondiala. Cu mult umor, acesta marturiseste ca meseria lui nu este aceea de a-i convinge pe sceptici ca omuletii verzi exista. Treaba lui consta in a scruta imprejurimile, pentru a gasi vecini ai omenirii, pe o raza de citiva ani lumina. I-au fost puse la dispozitie zece radiotelescoape ale universitatii, amplasate in nordul Californiei, pe Mountain Lassen, si este lasat in pace. Studentii care doresc ii pot audia cursurile si pot opta lucreze impreuna cu el in contul orelor de practica radio-astronomica.
   Francis Drake a primit vestea cu mult entuziasm. In calitatea sa de autor al ecuatiei pentru determinarea numarului de civilizatii avansate tehnologic dintr-o galaxie, nu putea decit sa se bucure. Fiind totdata si presedintele programulului de cautare a inteleigentei extraterestre SETI, Drake stie foarte bine cum au evoluat parerile oamenilor de stiinta cu privire la viata extraterestra. "Oh, in 1960, cind am pornit SETI era cu totul altfel. Acum este mult mai bine. (...) Atitudinea actuala a comunitatii stiintifice este ca da, acolo, in spatiu, exista viata. Convingerea generala este ca e greu de detectat, dar merita efortul.", a declarat el de curind.

Era si timpul
   Pentru multa lume a fost de neinteles cum de poate fi ignorat sau chiar ridiculizat a priori un fenomen atit de fascinant cum este fenomenul OZN. Organizatiile ufologice au considerat situatia drept scandaloasa. Daca nu de dragul opiniei publice, care este curioasa si asteapta, atunci dintr-o minima probitate profesionala oamenii de stiinta nu ar fi trebuit sa isi denigreze putinii colegi care au indraznit sa se aplece asupra OZN-urilor.
   Ca era si timpul ca aceasta stare de lucruri sa se schimbe este evident Logica e foarte simpla si tine, efectiv, de bunul simt.
In primul rind, avem martori, avem fotografii declarate autentice in cele mai bune si mai serioase laboratoare, avem inregistrari video (vezi celebrul caz Mexic 1997), exista urme lasate la sol, detinem inregistrari radar, iar printre martorii aparitiilor OZN se numara ofiteri de armata si politisti. In al doilea rind, exista semnale clare ca, prin serviciile de informati militare sau civile, guvernele sint mai mult decit interesate de problema. In fine, ultimii ani au adus dovezi clare astronomilor ca exista cel putin o duzina de planete extra-solare, intelegindu-se de aici ca viata, poate chiar inteligenta, ar mai putea exista si in alte parti ale Universului.
   Si, pentru ca seria de argumente sa fie completa, reamintim ca exista si meteoritul de origine martiana AH 84100, in care s-au descoperit in 1996 urme ale unor bacterii, deci viata in afara Pamintului! Urmind o judecata nepartinitoare, debarasindu-ne de reflexul de zimbi cind auzim de "farfurii zburatoare", n-ar mai ramine decit sa ne intrebam ce ar trebui mai mult pentru ca problema OZN sa fie luata in serios?

1 | 2 | 3 | 4 | 5

Inapoi la ARTICOLE

© Florin IORGA - 2000