"Stigmata" - un thriller cu pretext ocult
Filmul "Stigmata", ce a rulat si in cinematografele din Romania se inscrie perfect intr-o tendinta prezenta in ultimii ani la Hollywood ce dovedeste interesul producatorilor americani in a aduce pe ecrane povesti care sa exploateze spaimele mistice legate de anul 2000: de la povestile cu fantome - "Al saselea simt" sau "Castelul ciudat", la intruparile diavolului si sfirsitul lumii - "Apocalipsa", "The Ninth Gate".
Scena din filmul "Stigmata" |
Filmul incepe intr-un satuc din Brazilia in care preotul
local, privit de bastinasi ca pe un sfint, moare. Disparitia sa este marcata
insa de evenimente stranii: o statuie a Fecioarei incepe sa plinga cu lacrimi
de singe, in biserica se aciuiesc cirduri de porumbei, in aer se simte un puternic
miros de flori. La fata locului soseste un preot (interpretat de Gabriel Byrne)
a carui cunostiinte teologice sint dublate de o solida pregatire stiintifica,
un investigator trimis de Vatican.
Actiunea se muta
la New York unde o tinara coafeza (Patricia Arquette) isi vede viata destul
de simpla si lipsita de griji a tinerei data peste cap de evenimente bizare.
Coafeza incepe sa aiba viziuni, sa simta in locuinta un ciudat si patrunzator
miros de flori si sa fie atacata de o forta supranaturala care ii face pe corp
rani ce seamana cu stigmatele lui Hristos. Martor la unul dintre aceste atacuri,
un preot local isi da seama de gravitatea celor intimplate si anunta Vaticanul.
La fata locului este trimis din nou investigatorul interpretat de Gabriel Byrne.
Din acest moment lucrurile se precipita, manifestarile ciudate se indesesc si se amplifica, iar preotul se pomeneste prins intre datoria sa fata de biserica si afectiunea care o simte fata de tinara, intre credinta si indoielile sale, intre superiorii sai si un plan care are ca scop ascunderea unui secret care poate distruge insasi biserica.
Vrind sa apuce cit mai multi iepuri dintr-o data si sa scoata cit mai mult spectaculos din aceasta poveste, realizatorii filmului s-au pomenit ca nu mai stiu unde sa ajunga. Daca M. Night Shaylman, scenaristul si regizorul lui "Al saselea simt", a stiut sa-si realizeze povestea sa despre un baietel care vede fantome cu o maxima rezerva si cu un minim de efecte, mizind mai mult pe sugestie, realizatorii lui "Stigmata" au preferat o acumularea de elemente si idei, si au sfirsit prin a realiza un ghiveci para/supranatural.
Atit scenaristul cit si regizorul filmului s-au documentat foarte bine pe marginea subiectului insa nu au vrut sa intre mai mult in miezul problemei. Subiectul principal al filmului, stigmatele, suficient de spectaculos si delicat si care ar fi necesitat o tratare mult mai sobra, a fost inecat intr-o gramada de manifestari supranaturale (ce-i drept foarte spectaculose si explicit redate prin efecte speciale de calitate), de parca ar fi vrut sa epuizeze intr-un singur film toate gama de manifestari paranormale posibile: stigmatele, viziuni si premonitii, vorbitul in limbi necunoscute (in cazul de fata aramaica), posesia de catre spiritul unui mort si posesia diabolica, levitatia si manifestari de telekinezie. Adaugati la toate acestea o scena de exorcism si planul unor inalti prelati de a ascunde adevarul despre o evanghelie ce pare ar fi fost scrisa de insusi Hristos si al carei continut ar putea dinamita Vaticanul (referire fara perdea la controversatele manuscrise de la Marea Moarta) si va veti da seama ce au reusit sa obtina realizatorii filmului.
Fara profunzime, privilegiind prea mult spectaculosul, lipsit deseori de logica (cum poate fi o persoana posedata in acelasi timp de diavol si de un sfint?) si nereusind sa rezolve pina la capat nici una dintre problemele propuse, "Stigmata" se dovedeste a fi doar un simplu divertisment cu elemente supranaturale. Cotat de critici ca un "Exorcistul" pentru generatia post-MTV ( fara a avea insa calitatile filmului din 1973 al lui William Friedkin), "Stigmata" a stirnit la lansare numeroase controverse si indiganarea unor prelati catolici care au acuzat insinuarile la adresa Vaticanului si morala finala pe placul protestantilor. Insa, fara a fi un film de mare valoare, "Stigmata" se dovedeste destul de agreabil la vizionare, realizat onorabil din punct de vedere cinematografic si plin de efecte speciale foarte reusite.
(P.S. Un amanunt amuzant: Gabriel Byrne, interpretul preotului investigator, a aparut citeva luni mai tirziu pe ecrane in rolul lui Satan, in mega-productia "Apocalipsa".)
© Florin IORGA - 2000