Lumea profetilor

Unul dinstre dintre ultimele articole, anume cel referitor la Nostradamus, a trezit interesul citorva cititori pentru profeti si profetii. Interesul acesta este pe deplin justificat, mai ales in conditiile in care profetii moderni nu stau deloc degeaba. Sa incercam, asadar, sa patrundem secretul profetilor.

Profet, clar-vazator sau ghicitor?
   O confuzie relativ des intilnita este cea dintre profet si clar-vazator sau ghicitor. Victor Kernbach atrage foarte bine atentia in "Dictionarul de mitologie generala" (Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1989) atunci cind defineste profetul: "(...) Prin extrapolare alegorica, in limbaj modern s-a numit profet orice vizionar ale carui presupuneri sint susceptibile de a se implini sau si implinit". La rindul sau, in "Sociologia religiei" (Polirom, Iasi 1997), Joachim Wach semnaleaza si el ca exista o distinctie clara intre profetie si divinatie: "Revelatiile profetice se caracterizeaza prin faptul ca, in mod obisnuit, ele nu sint solicitate printr-o pregatire, metodica sau tatonata, ci tisnesc in mod spontan si sint primite cu pasivitate".
   Prin profeti, in general, se intelege seria profetilor biblici, dintre care ii amintim numai pe Balaam, Samuel, Natan, Amos, Miheia, Ieremia si Iezechel. Dar tot profeti au fost desemnati si intemeietori de religii, precum Mahomed, Zoroastru sau chiar Mani, dupa cum tot profet a fost considerat si Chaitanya, in spatiul indian. Sintetizind, vom intelege ca sensul original al termenului este acela de persoana cu o sensibilitate exceptionala, capabila sa prezica viitorul prin revelatii, gratie unui contact cu divinitatea.

O nuvela publicata cu zece ani inainte de catastrofa Titanicului descria in detaliu nava si cauzele tragediei ce avea sa urmeze

Vizionarii si viziunile lor
   A fi clar-vazator nu este tocmai o fericire. Cei care ii invidiaza pe vizionari fac o mare greseala. Gloria este valabila atita timp cit prezicerile sint corecte, dupa care, datorita erorilor inerente sau pierderii efective a darului, urmeaza dizgratia si acuzele de inselatorie. O alta postura deloc de invidiat este aceea cind ei "vad" nenorociri care urmeaza sa se petreaca si sint constienti ca dezvaluirea lor ar induce disperare sau cel putin o stare de neliniste. Acest tip de conflict interior este ilustrat foarte bine in mitologia greaca prin Cassandra.
   Mecanismul secret al clarviziunilor se amorseaza fie fara nici un motiv aparent, fie in urma unui eveniment deosebit, fie in urma unor exercitii intense. Specialistii arata ca subiectii pot prezice evenimente istorice, cum ar fi razboaie, moartea unor suverani, etc., pot anticipa catastrofe ca inundatii, cutremure sau mari incendii, dar le sint accesibile si fapte de ordin comun: construirea unui pod, reusita cuiva, intilnirea dintre doi oameni, etc.
   Pusi sa explice cum au intrat in posesia informatiilor despre evenimente viitoare, prezicatorii sint deseori pusi in dificultate. De obicei sint oameni simpli, carora le este greu sa exprime in cuvinte trairi oricum foarte dificil de descris. Singurul caz in care ei pot oferi detalii este acela cind prezicerile sint de fapt primite prin interpusi: entitati eterice, spirite ale mortilor sau chiar extraterestri.
   Spre deosebire de ghicitori, care cauta viitorul in semnele exterioare, clavazatorii il descopera in interior. Fara a intra neaparat in transa, ei pot avea diferite trairi extatice: viziuni in care "li se arata" sau revelatii auditive, imprejurare in care "aud voci". Nu in ultimul rind, exista si situatia in care ei viseaza sau "stiu" pur si simplu, fara nici o alta explicatie, de multe ori fara a putea oferi o data precisa la care urmeaza sa aibe loc evenimentul respectiv.

Un fenomen larg raspindit
   Alaturi de o multime de previziuni care s-au dovedit a fi eronate, istoria a inregistrat si previziuni corecte. De pilda, asasinarea lui Kennedy a fost prezisa cu 10 ani inainte de a avea loc; debarcarea din Normandia a fost, de asemenea anticipata; despre scufundarea Titanicului s-a scris o nuvela inainte ca aceasta sa se produca, iar lista ar putea continua mult si bine cu scriitori vizionari, precum Jules Verne, ale carui romane descriau acum un secol lumea de azi.
   La toate acestea se adauga o multime de previziuni care nu au fost consemnate niciodata. Cine nu a avut macar un singur vis premonitoriu? Cui nu i s-a intimplat ca, brusc, sa se gindeasca la o anumita persoana, pentru ca ulterior sa se intilneasca cu ea? Sau, un alt exemplu, multora le-au cazut insistent privirile pe telefon absolut fara nici un motiv, acesta urmind sa sune peste citeva secunde.
   Desigur, se cere clarificat unde este premonitie si unde este telepatie. Altfel spus, trebuie lamurit pentru fiecare caz in parte daca s-a produs cu adevarat o bresa ce a permis accesul la informatii din viitor sau numai s-au receptionat gindurile transmise involuntar de catre alti indivizi.

Simbolurile in arta divinatiei
   Interesant este faptul ca atit viziunile cit mai ales visele premonitorii nu sint receptionate "in clar", ci sint "codate"; ele vin sub forma de simboluri. In aceste conditii, subiectul trebuie sa le descifreze el insusi sau, daca nu, sa recurga la serviciile unui initiat. Este cunoscuta legenda biblica a faraonului care a visat sapte vaci si sapte spice. El a inteles ca este un mesaj cu un inteles ascuns, dar nu a fost in stare sa il decodifice, asa ca a apelat la Iosif, acesta lamurindu-l ca Egiptul are in fata sapte ani de belsug, dupa care vor urma sapte ani de foamete.
   Iesind din legenda, vom intelege ca multe dintre comunicarile sosite din viitor sint simbolice. Mesajul propriu-zis trebuie vazut dincolo de reprezentarile sale, aceasta de altfel fiind specialitatea celor care practica artele divinatorii. De pilda ghicitoarea in cafea cauta si descifreaza simbolurile figurate de zat. Numai ca divinatia este diferita de clar-viziune sau premonitie prin aceea ca ghicitorul sau ghicitoarea are initiativa de a sonda viitorul si o face in baza unor reguli bine definite, in vreme ce vizionarul este pasiv, informatiile din viitor venind aparent singure la el. In plus, in divinatie se recurge la diferite instrumente (bobi, carti, maruntaie de animale, etc.) carora li se atribuie formal functia de oglinda ce reflecta evenimente viitoare, operatorul avind sarcina de a le manipula in asa fel incit sa distorsioneze cit mai putin informatia socilitata si asteptata. In acest scop, este necesara o anumita stare de spirit, caracterizata prin bunavointa si detasare. Cunoscatorii spun ca o ghicitoare care accepta sa ghiceasca oriunde, oricum si la orice ora s-ar putea sa nu fie una buna. Ei le recomanda doar pe acelea care, inainte de a pune cafeaua la fiert sau de a intinde cartile, au grija sa se reculeaga, ba chiar sa zica o rugaciune sau sa aprinda o luminare.
   Revenind la simboluri, instrumentele de ghicit - si mai ales cartile de tarot! - prin simbolistica lor, ar avea in miinile unui operator bun calitatea de a atrage sau, mai degraba, de a reflecta din viitor raspunsul dorit. Carl Gustav Jung justifica rata neasteptat de mare a prezicerilor corecte prin teoria sincronicitatii. In conformitate cu aceasta, exista legaturi semnificative si non-cauzale intre tot ceea ce exista si se intimpla, legaturi care s-ar manifesta cu precadere prin forta simbolurilor.

STIRI pe aceeasi tema - none
ARTICOLE pe aceeasi tema - Nostradamus - viata, opera si profetiile
CARTI pe aceeasi tema - none

Inapoi la STIRI

© Florin IORGA - 2000