Titlu - OZN in arhivele militare secrete
Autori - Emil I. Strainu si Lawrence J. Tacker
Editura - Majadahonda
Pret - 26.000 lei

   Surprinzatoare acesta carte si intriganta, totodata. Surprinde in primul rind prin aparitia sa la o editura specialzata pe carte istorica, in general, si in literatura legionara, in particular. In al doilea rind, este oarecum neasteptata reunirea a doua lucrari de mica anvergura intr-un singur volum. In fine, este neobisnuita si coabitarea a doi autori extrem de diferiti intre aceleasi coperti.

   La o prima vedere, cititorul care vrea sa o evalueze rapid intr-o librarie risca sa ramina cu impresia unui volum cu o alcatuire fortata, cele doua lucrari pe care le cuprinde fiind prea mici pentru a se constitui fiecare in parte ca un volum. Pe de alta parte, este foarte adevarat ca intre cele doua parti exista un contrast interesant, ca sa nu spunem o contradictie puternica. In consecinta, ne aflam in fata unei carti care merita o atentie speciala.

   Cine va citi cartea va constata ca prima parte (foarte neinspirat numita "Cartea intii") pare a fi dedicata scepticilor. Sub titlul "Serviciile secrete descifreaza enigma farfuriilor zburatoare", locotenent-colonelul Lawrence J. Tacker reia toate teoriile anti-OZN. Facind referire la programele oficiale americane de studiu in domeniu, Tacker descrie cu o rigurozitate de invidiat mecanismele de producere ale efectelor optice si ale mirajelor radar. Foarte impresionant discursul acestuia si bine agrementat cu detalii tehnice precum si analize psihologice, numai ca se opreste la nivelul anilor '60, cind era inca se mai putea vinde explicatia cu confuzia dintre planeta Venus si un OZN. Indiscutabil, sint prezentate si o multime de situati reale in care observatori neavizati chiar au sanse importante sa raporteze in mod eronat un fenomen OZN. Insa gradul autorului si tonul sau de bunavointa cazona fata de civili fac ca aceasta lucrare sa dea de banuit. In Statele Unite, ea s-ar bucura de rezerve serioase din partea comunitati ufologice si de huduieli generoase din partea fanilor OZN. Acestia i-ar arunca in fata colonelului Tacker ca este un "debunker".

   Partea a doua ii apartine romanului Emil I. Strainu, tot locotenent-colonel, semnatura cunoscuta celor cititorilor pasionati de mistere, el fiind autorul citorva carti de interes si in domeniul parapsihologiei. De data aceasta avem o colectie de cazuri interesante, alese cu grija atit dintre cele clasice, cit si dintre cele mai noi, fara a le ocoli si pe cele petrecute in Romānia. Acestea, bine documentate si intr-o expunere logica, sint prezentate intr-un context aparte, legat de activitatea de aparare anti-aeriana si de secretomania militarilor. O nota buna si pentru prezentarea fenomenelor naturale de exceptie care pot da nastere la confuzii, precum si pentru anexele ce trateaza modul in care este recomandabil sa reactionam la o "intilnire". Chestionarul oferit spre completare cititorilor care cred ca au fost martorii unui fenomen OZN arata o data in plus ca Emil Strainu este genul de autor pus mai degraba pe cercetare decit pe simpla speculatie.

   Este de inteles acum de ce pare intriganta o astfel de carte. Prezentarea punctelor de vedere atit ale scepticilor cit si ale celor ce cred ca farfuriile zburatoare ar trebui luate in serios si studiate ca atare ii va permite cititorului sa isi formeze singur o opinie. Pacat numai ca traducerea dupa Tacker (nesemnata!) putea fi mai buna, iar colonelul inginer Radu Borcea, specialist in razboiul radioelectronic, ni se spune, s-a multumit doar cu o "In loc de prefata" de o singura pagina si nu cu o prefata. Nu mai spunem ce ar fi insemnat si citeva note explicative acolo unde trebuia.

   In concluzie, cartea aceasta este, daca vreti, exemplul tipic de treaba "romaneasca": o idee de plecare buna, cu elemente valoroase, nimic de zis, dar rezultatul final dezamageste prin lipsa de atentie la micile dar foarte importantele detalii. Si, pe undeva, chiar produce un sentiment de usoara enervare constatarea ca, avind totusi partile ei bune, merita sa fie citita...

Inapoi la CARTI

© Florin IORGA - 2000