Inca o expeditie porneste pe urmele calmarului urias

Pe 9 septembrie, un grup de cercetatori spanioli va pleca intr-o expeditie stiintifica pe urmele calmarilor uriasi, informeaza Agentia France Presse, citata de www.yahoo.fr. Savantii vor cauta imensele creaturi in largul coastei nord-estice a Spaniei. Obiectivul lor este acela de a filma un exemplar viu. In caz de reusita, ar fi o premiera mondiala.

kraken

Cele citeva exemplare esuate la tarm au lungimi de 10-15 metri si cintaresc in jur de 200 kg. Expertii considera ca adultii trebuie sa fie de doua ori mai mari.

In cautarea unui monstru

Expertii in biologie marina au ales apele din Golful Gascogne pentru a cauta un architeuthis, cum este denumit stiintific calmarul urias, deoarece "in aceasta zona au fost descoperite mai multe fragmente de tentacule uriase", a explicat Fernando Gonzalez Sitges, directorul acestui proiect.

Dar misiunea spaniolilor nu este una usoara. Anul trecut, o expeditie similara, organizata de australieni, s-a incheiat cu un esec, in ciuda tehnologiilor avansate de cautare submarina de care au dispus. Nici cautarile americanilor, francezilor sau ale britanicilor nu au fost mai norocoase.

Nimeni nu a reusit, pina in prezent, sa vada un calmar urias in mediul sau natural. Se banuieste ca traieste la adincimi cuprinse intre 300 si 1500 de metri. In rest, oamenii de stiinta nu stiu mare lucru despre aceasta molusca uriasa si carnivora. Toate datele despre ea au fost obtinute studiind fragmentele de tentacule pescuite de la suprafata apei si rarele cadavre esuate pe plaja, in special in Australia si Noua Zeelanda.

La granita dintre legenda si realitate

Multa vreme s-a considerat ca povestile marinaresti despre calmarul urias sint doar niste povesti si atit. Primele informatii despre calmarul urias dateaza din secolul XII, cind apare sub denumirea de Kraken. Pescarii norvegieni relatau despre o caracatita capabila sa cuprinda o corabie cu tentaculele sau sa se lupte cu un casalot de la egal la egal. In treacat fie spus, aceasta se pare ca este originea confuziei frecvente dintre calmar si caracatita. Alte legende descriu monstrul cu lux de amanunte, atribuindu-i dimensiuni fantasmagorice.

Oamenii de stiinta au asamblat toate datele disponibile ca intr-un puzzle, pentru a creiona un portret-robot al calmarului urias. Astfel, judecind dupa exemplarele esuate pina acum, se estimeaza ca monstrul marin poate atinge o lungime de pina la 30 de metri, in conditiile in care numai tentaculele pot atinge 15 metri. Calmarul urias trebuie sa aiba si un cioc extrem de puternic, cu care poate sa sectioneze cabluri de otel.

Se crede ca nu ejecteaza cerneala pentru a-si orbi adversarii, asa cum fac rudele sale apropiate, motivul fiind acela ca, la adincimile la care traieste, este oricum intuneric. In schimb, se presupune ca vederea sa trebuie sa fie foarte dezvoltata, fiind posibil sa aiba si auzul foarte ascutit.

La vinatoare de krakeni

Spaniolii au tras invatamintele de rigoare din esecul expeditiei sponsorizate anul trecut de Smithsonian Institute de Washington. In 2001 s-a incercat, fara nici un rezultat, filmarea krakenului din submarin. Banuind ca eventualii calmari uriasi din zona au fost speriati de zgomotele submarinului, cercetatorii spanioli vor incerca o alta tacticta.

Ei vor cobori la o adincime de 1.500 de metri trei camere de luat vederi. Conectate la un cablu optic, ele vor transmite la suprafata imaginea a tot ce misca in triunghiul pe care il descriu. Pentru a atrage calmarii uriasi, in interiorul acestui triunghi vor fi deversate tone de materie organica ce ar putea fi pe gustul lor.

De asemenea, vor fi emise mai multe tipuri de semnale luminoase si electrice, care ar putea trezi curiozitatea monstrilor asteptati. Cei implicati in proiect sint foarte optimisti si considera ca au sanse maxime sa filmeze ceva. Ramine de vazut, mai avem doar putin de asteptat pina in septembrie.

23 august 2002

(SURSA: Yahoo France ).

Alte articole despre calmarul urias: Calmar urias in apele Australiei , Calmarul urias exista!

Inapoi la STIRI
Inapoi la stiri

linie.gif (484 bytes)
© Florin IORGA - 2000

HOME