Un asteroid ameninta Pamintul (pag. 4/4)

Nimic nou sub soare

Vi se pare exagerat ca un meteorit sa loveasca Pamintul? Nu ar fi ceva nou, s-a mai intimplat de citeva sute de mii de ori de-a lungul istoriei planetei noastre. Cel mai des a fost in perioada de formare a Terrei, cind atmosfera nu era atit de densa ca in prezent, functia ei de scut protector fiind mult redusa. Ulterior, majoritatea asteroizilor au ars in atmosfera, incalzindu-se puternic la frecarea cu aerul. Totusi, cei de mari dimensiuni au reusit sa strapunga bariera atmosferica si au percutat Pamintul, uneori foarte violent.

Spre norocul nostru, asa ceva se intimpla destul de rar, in medie o data la fiecare 50 de milioane de ani. Faptul ca ultimul impact major a avut loc acum 65 de milioane de ani este de natura sa ne tina in alerta. Din fericire, tehnologia de acum este promitatoare. In plus, sa nu uitam, ca ea va evolua semnificativ si in urmatorii 15 ani, timpul maxim pina la o eventuala interventie impotriva lui NT7.

Conform ultimelor informatii, se pare ca cea mai agreata metoda este amplasarea a doua propulsoare pe suprafata asteroidului periculos. Puse in functiune, acestea ii vor modifica orbita doar atit cit sa nu mai constituie o amenintare.

Lucrurile se vor simplifica insa dupa ce se va incheia determinarea tuturor asteroizilor a caror orbita intersecteaza orbita Pamintului. Se cunosc deja peste 1.500 de astfel de asteroizi si sint monitorizati. Se estimeaza ca numarul lor trebuie sa fie de zece ori mai mare.

Este asadar o chestiune de timp pina vom cunoaste toti asteroizii amenintatori si, totodata, vom avea ac de cojocul lor.

Extinctia dinozaurilor a fost pusa pe seama unui asteroid. Se crede ca ei nu au putut supravietui modificarilor climatice cauzate de un impact distrugator. Practic, alaturi de trei sferturi dintre speciile de acum 65 de milioane de ani, dinozaurii au avut de facut fata unei ierni care a durat decenii. Termperatura a scazut dramatic datorita prafului dens ridicat in atmosfera la impactul asteroizilor si in urma seriei de eruptii vulcanice declansate de socul inregistrat de scoarta terestra. Acest praf a diminuat drastic lumina soarelui, afectind in primul rind plantele si, ulterior, intreg lantul trofic.

Dinozaurii au patit-o

E cunoscuta teoria conform careia dinozaurii ar fi disparut ca urmare a unei catastrofe planetare, la originea careia s-a aflat un asteroid de mari dimensiuni. Ceea ce se uita este faptul ca simultan cu dinozaurii au mai disparut trei sferturi din speciile de atunci. Oamenii de stiinta explica in detaliu ce s-a intimplat acum 60 de milioane de ani.

In primul rind, este limpede ca ultimii dinozauri s-au stins in decursul unui secol sau doua, ceea ce reprezinta un interval extrem de scurt, la scara geologica, deci este clar vorba despre o catastrofa. De asemenea, locul impactului a fost identificat in Golful Mexic, golf care - de forma circulara ! - s-a format tocmai datorita asteroidului prabusit aici. Apoi, geologii au dovedit ca exista, in mai multe puncte de pe glob, un strat de cenusa bogata in iridiu, a carui vechime este tot de 60 de milioane de ani.

Aparitia sa a fost pusa pe seama prafului ridicat in atmosfera in urma impactului si care s-a depus la sol in decursul citorva zeci de ani. In ceea ce priveste concentratia de iridiu din acest strat, ea este explicabila, deoarece acest element chimic e prezent din abundenta in componenta asteroizilor, alaturi de fier, nichel si alte metale.

In fine, cel putin pina la ora actuala, o alta teorie care sa justifice intr-un mod rezonabil disparitia dinozaurilor nu exista. Pina in prezent, cea mai credibila ipoteza ramine aceea a asteroidului urias, deoarece explica si disparitia multor alte specii de plante si animale.

Unde este, de fapt, pericolul

Trebuie sa o spunem, presa din ultimele zile a exagerat cam mult. Este foarte adevarat ca NT7 este cel mai periculos asteroid de pina acum. Insa, e cazul sa o subliniem, el este totodata un asteroid generos, in sensul in care s-a lasat descoperit cu 17 ani inainte de un posibil impact.

Aceasta inseamna ca puterile spatiale au timp suficient pentru a elabora un proiect comun cit se poate de clar. Sa ne reamintim, aceleasi puteri cosmice au fost capabile sa construiasca impreuna Statia Spatiala Internationala. Imaginati-va acum acelasi efort, creativ si financiar, concentrat intr-o operatiune menita sa ne salveze de la un dezastru ecologic global, cum ar fi impactul cu un asteroid de mari dimensiuni.Faptul ca avem la dispozitie 17 ani nu poate fi decit de partea noastra.

Pericolul cel mare sta insa intr-un alt asteroid decit NT7, mult mai grabit, care nu ne-ar lasa prea mult timp de actiune. Din fericire, exista proiectul Spacewatch, supervizat de NASA, care tocmai cu detectarea asteroizilor periculosi se ocupa. Ramine de sperat ca vom avea sansa de a nu ne confrunta cu unul dintre ei inainte de infiintarea unei echipe operationale, dotate cu toate cele necesare.

 

prima pagina

ARTICOLE pe aceeasi tema - Sub amenintarea asteroizilor , Se tem sau nu englezii de asteroid?

Inapoi la STIRI
Inapoi la stiri

linie.gif (484 bytes)
Florin IORGA - 2000

HOME