Astrobiologia - stiinta despre extraterestri

Intr-o vreme in care explorarea spatiului cosmic a depasit stadiul copilariei si a devenit tot mai evident faptul ca viata nu este un accident singular in Univers si cand , s-a nascut o noua stiinta: astrobiologia. Este o activitate de cercetare interdisciplinara, care se ocupa cu studiul formelor de viata extraterestra. Intampinata, initial, cu destule rezerve de catre lumea academica, astrobiologia face acum parte dintre disciplinele onorabile.

ALH-84001 - meteoritul care a facut dovada faptului ca pe Marte a existat, cindva, viata

O masura preventiva

Trebuie sa spunem ca astrobiologii nu au ajuns inca sa redacteze tratate de anatomie ale raselor extratrestre. Nu, nu suntem in Star Trek, ci ne aflam pe taramul stiintei. Pentru moment, astrobiologii au drept material de studiu formele de viata terestre dezvoltate in conditii extreme, cum ar fi lipsa oxigenului, temperaturi foarte ridicate sau foarte scazute etc. La acestea se adauga fosilele unor organisme descoperite in interiorul catorva meteoriti.
Ratiunea de a fi a unei stiinte ce nu are inca un material de studiu consistent este foarte simpla: trebuie sa fim pregatiti. Caci, in ultimii zece ani, s-au adunat suficient dovezi care tind sa confirme ca viata nu este un fenomen unic in Univers. Apoi, explorarea spatiala este inca la inceput si este foarte probabil ca - mai devreme sau mai tarziu - intalnim forme de viata diferite de cele terestre. Mai mult, nici macar nu este obligatoriu sa ajungem noi la ele. Purtate de meteoriti ori comete, daca nu chiar de nave spatiale, ar putea si ele sa ajunga la noi. Asadar, in persectiva in care, intr-un fel sau altul, vom lua contact cu organisme extraterestre - simple bacterii sau omuleti verzi cu acte in regula - oamenii de stiinta spun ca este bine sa fim pregatiti.

Nimic mai serios

In estenta, astrobiologia este o forma de prudenta, o masura preventiva. Posiblilele forme de viata extraterestra trebuie cunoscute si studiate, macar in ideea de a evita posibile epidemii la care nimeni sa nu gaseasca o solutie.
Asadar, astrobiologia nu este o stiinta de amorul artei. Sunt oameni care isi dau doctorate in astrobiologie, iar NASA are un institut specialziat (NASA Astrobiology Institute) la care lucreaza Dr. Baruch Blumberg, distins biochimist laureat al premiului Nobel in 1976 pentru medicina si fiziologie.
Insa nu numai americanii sunt interesati de astrobiologie. In martie 2000, British National Space Centre (BNSC) a fost depusa o cerere prin care se solicita infiintarea unui Centru de Astrobiologie. Grupul de experti britanici care au avut aceasta initiativa a intocmit un raport catre BNSC, prin care se arata ca exista deja eforturi stiintifice in acest sens. Conform declaratiilor Don Cowan, profesor la University College London, este pacat ca cercetarile disparate ale unor astronomi, fizicieni, chimisti, biologi si geologi sa nu fie reunite si coordonate in cadrul unui centru cu program propriu. Drept argument pentru utilitatea unei asemenea initiative, a fost amintita participarea Marii Britanii la misiuni spatiale, printre obiectivale carora se numara si studierea posibilitatii ca viata sa poata fi intilnita in afara Pamintului. Cererea a fost aprobata si Centrul de Astrobiologie va fi infiintat, insa, spre marea nemultumire a organizatiilor de studiu al OZN-urilor, Don Cowan a precizat ca in cercetarile viitoare nu se are in vedere recurgerea la datele strinse de-a lungul timpului de catre ufologi.

In cautarea omuletilor verzi

Cercetari astrobiologice au fost efectuate inca din anii '70, recunoasterea sa oficiala ca stiinta a sosit abia dupa ce a fost sistematizata si a devenit obiect de studiu in universitatile americane. Faptul ca NASA este foarte interesata de cercetarile in aceasta directie nu afacut decat sa confere greutate acestor preocupari. Astfel, nu este de mirare ca s-a mers chiar mai departe si in aprilie 1999, la Berkeley's University of California, a fost infiintata prima catedra de Cautare a Intelegentei Extraterestre. Materia predata de William Welch reprezenta pe atunci o premiera mondiala. Cu mult umor, acesta marturiseste ca meseria lui nu este aceea de a-i convinge pe sceptici ca omuletii verzi exista. Treaba lui consta in a scruta imprejurimile, pentru a gasi vecini ai omenirii, pe o raza de citiva ani lumina, ajutat fiind de studentii care au optat lucreze impreuna cu el in contul orelor de practica radio-astronomica.

Viata pe alte planete

Cu zece ani in urma, adversarii astrobiologiei spuneau ca este o mare prostie sa fie alocate fonduri de cercetare pentru cautarea vietii pe alte planete. Pe de o parte, argumentau ei, in sistemul nostru solar nu sunt conditii prielnice pentru viata, iar alte sisteme solare nu s-au descoperit.
Dar lucrurile s-au schimbat si acum sunt privite cu alti ochi. In primul rand, in august anul trecut s-a descoperit ca pe Europa, unul dintre satelitii lui Jupiter, se gaseste apa lichida. E drept, exista o banuiala destul de veche in acest sens, dar dovada a fost obtinuta abia acum. Dupa cum afirma recent Margaret G. Kivelson, cercetatoare la University of California, "este un prim mare pas inainte". Masuratorile magnetice efectuate de sonda spatiala Galileo au dovedit acest lucru. Descoperirea este de o importanta esentiala, deoarece ne aflam in fata primului ocean extraterestru. Ori, daca pe Pamint oceanul a constituit leaganul vietii, se pune problema daca nu cumva acelasi lucru este valabil si pentru Europa. Conform NASA, probabilitatea ca in apele satelitului jupiterian sa existe forme de viata este destul de ridicata.
Sigur, nu trebuie sa ne asteptam la mare lucru. Este chiar greu de presupus ca acolo s-ar putea gasi viata inteligenta. Insa fie si numai citeva organisme microscopice vii ar insemna o descoperire epocala. Dar va trebui sa mai avem rabdare. Din pacate Galileo nu are la bord instrumentele necesare pentru a ne spune mai mult decit ca pe Europa exista apa. Iar aceasta s-a intimplat gratie unei sanse extraordinare.

Arhiva OZN

Inapoi la STIRI

© Florin IORGA - 2000