Viata unde nici nu te astepti

   Problema vietii extraterestre necesita o abordare stiintifica extrem de riguroasa, spun exobiologii, adica cercetatorii care se pregatesc sa studieze formele de viata din afara Terrei. In acest scop, ei se antreneaza analizind fiintele care traiesc in gheizere, pe fudul oceanelor sau in adincurile pesterilor lipsite de oxigen. Recent, ei au descoperit un nou mediu de viata, mai precis in norii de deasupra noastra.
   Dupa cum reiese din editia din august a prestigioasei reviste New Scientist, o echipa de cercetatori austriaci a descoperit o bacterie in norii de deasupra Alpilor. Se stia ca, antrenate de vint, in nori pot ajunge tot felul de microorganisme. Insa cazul bacteriei in cauza este cu totul exceptional. Ea traieste efectiv in acest mediu: se naste, are crestere activa si se inmulteste acolo.
  
Lucrul acesta este posibil deoarece ciclul ei de viata este mai mic decit durata medie de existenta a unui nor. Pina cind norul gazda dispare transfomindu-se in ploaie, suficienti membrii ai coloniei aeriene de bacterii se raspindesc pe alti nori, aflati in diferite stadii ale existentei lor. Dr. Birgitt Sattler de la Universatea din Innsbruck a declarat ca, pina de curind, nimeni nu isi ca imagina straturile inalte si reci ale atmosferei pot reprezenta un habitat pentru bacterii.
  
In prezent se lucreaza la secventarea AND-ului acestora, pentru a se afla exact caror specii apartin. Pentru moment, se stie doar ca Pseudomonas syringae mai este capabila sa traiasca in nori, inghetind apa din jurul ei pentru a-si asigura o capsula cu temperatura constanta, hranindu-se cu compusi chimici extrasi din apa.
  
Dincolo de importanta imediata a acestei descoperiri, in viitor urmeaza a fi pus la punct un dispozitiv capabil sa detecteze eventuale microoganisme in atmosfera altor planete.

(SURSA: New Scientist).

STIRI pe aceeasi tema - Apa lichida pe un satelit de-al lui Jupiter
ARTICOLE pe aceeasi tema - none
CARTI pe aceeasi tema - none

Inapoi la STIRI
Inapoi la stiri

linie.gif (484 bytes)
© Florin IORGA - 2000

HOME