Apa lichida pe un satelit de-al lui Jupiter

EuropaOamenii de stiinta au tresarit la vestea ca pe Europa, unul dintre satelitii lui Jupiter, se gaseste apa lichida. E drept, exista o banuiala destul de veche in acest sens, dar dovada a fost obtinuta abia acum. Dupa cum afirma recent Margaret G. Kivelson, cercetatoare la University of California, "este un prim mare pas inainte".

Oceanul de sub gheturi
  
La inceputul lunii august, s-a transmis ca sub stratul de gheata ce acopera in intregime Europa se afla un ocean de apa lichida, aflam de pe Space.com. Masuratorile magnetice efectuate de sonda spatiala Galileo au dovedit acest lucru. Descoperirea este de o importanta esentiala, deoarece ne aflam in fata primului ocean extraterestru. Ori, daca pe Pamint oceanul a constituit leaganul vietii, se pune problema daca nu cumva acelasi lucru este valabil si pentru Europa. Conform NASA, probabilitatea ca in apele satelitului jupiterian sa existe forme de viata este destul de ridicata.
  
Sigur, nu trebuie sa ne asteptam la mare lucru. Este chiar greu de presupus ca acolo s-ar putea gasi viata inteligenta. Insa fie si numai citeva organisme microscopice vii ar insemna o descoperire epocala. Dar va trebui sa mai avem rabdare. Din pacate Galileo nu are la bord instrumentele necesare pentru a ne spune mai mult decit ca pe Europa exista apa. Iar aceasta s-a intimplat gratie unei sanse extraordinare.

Sonda spatiala Galileo in 1989, la ultimele verificari inainte de lansare

O performanta de exceptie a NASA
  
Sonda spatiala Galileo a fost lansata in octombrie 1989  si era programata sa ajunga in apropiere de Jupiter in decembrie 1995. La plecare se stabilise ca Galileo sa orbiteze doi ani in jurul uriasei planete, cu scopul de a culege cit mai multe date despre aceasta. Informatiile obtinute au fost atit de interesante pentru oamenii de stiinta, incit NASA a decis sa prelungeasca misiunea cu alti doi ani. Apoi, s-a luat hotarirea de a profita de buna functionare a sondei pentru a arunca o privire la Europa si la Io, un alt satelit al lui Jupiter.
  
Galileo a rezistat neasteptat de bine la radiatii, la variatii extreme de temperatura si la atacurile microparticulelor de praf. De fapt, a facut fata cu brio la conditiile deosebit de dure din spatiul cosmic, intrecind si cele mai optimiste asteptari. Practic, nici unul dintre sistemele importante de la bord nu a iesit din functiune, iar panourile solare nu s-au deteriorat, ceea ce a permis alimentarea in continuare cu energie electrica. In 1995, cind s-a inscris pe orbita lui Jupiter, nimeni n-ar fi indraznit sa parieze ca va functiona si in august 2000, pentru a transmite date atit de importante despre Europa.

Galileo - posibil agent de contaminare
  
Dar aceasta performanta are pretul ei: Galileo este la capatul puterilor. Conform unor calcule, daca nu se face nimic cit mai este posibil, excelenta pina acum sonda spatiala se va prabusi mai pe Europa. E doar o chestiune de timp.
O echipa de experti independenti numita COMPLEX (Committee on Planetary and Lunar Exploration), citata de The Economist, trage un serios semnal de alarma. Este vreme ca NASA sa transmita lui Galileo comanda de a se indeparta de satelitul lui Jupiter, inainte de a pierde controlul asupra sa. In cazul unei foarte probabile prabusiri pe Europa, atrag atentia specialistii de la COMPLEX, exista riscul ca Galileo sa transporte pe luna jupiteriana microorganismele terestre aflate la bord.
  
Consecintele unei asemenea situatii sint greu previzibile. Daca viata de pe Europa se afla inca sub semnul intrebarii, aceasta nu inseamna deocamdata ca ea nu exista. Pe de alta parte, este ca si sigur ca Galileo a plecat de pe Pamint cu microorganisme care au putut supravietui la bordul sau. Expertii citati sustin ca este imperios necesar ca NASA sa dea dovada de responsabilitate si sa dirijeze sonda spre Jupiter, in atmosfera caruia ar urma sa se dezintegreze, fara absolut nici un risc.
  
Semnalul acesta arata cit de serioasa a devenit dezbaterea pe marginea contaminarii spatiale. Daca pina nu demult se punea problema ca Terra sa nu cumva sa fie infectata cu vreo forma de viata extraterestra adusa la sol de misiunile cosmice, acum problema se pune si invers: e cazul ca nici noi sa nu contaminam un eventual ecosistem extraterestru.

(SURSA: Space.com).
STIRI pe aceeasi tema - Urme de viata pe Marte
ARTICOLE pe aceeasi tema - none
CARTI pe aceeasi tema - none

Inapoi la STIRI
Inapoi la stiri

linie.gif (484 bytes)
Florin IORGA - 2000

HOME