Ecouri dupa Fatima

   Asa cum era de asteptat, dezvaluirea celui de-al treilea secret de la Fatima nu a ramas fara ecouri. Reamintim, la 13 mai 2000, Vaticanul a facut cunoscut ca temutul secret facea referire la impuscarea unui episcop imbracat in alb, viziune interpretata drept tentativa de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea, din 1981. Aceasta era taina, pretinde Vaticanul, ce a fost incredintata de Fecioara Maria unor copii pastori in 1917. Dar, asa cum anticipam acum citeva saptamini in articolul dedicat acestui eveniment (click aici), nu lipsesc cei care nu accepta o asemenea versiune, macar si pentru ca e greu sa te lipsesti dintr-odata de un secret teribil la care aspiri de prea multa vreme. Date de ultima ora vin sa confirme acest lucru.

In loc sa clarifice lucrurile, prin dezvaluirea celui de-al treilea secret de la Fatima Papa Ioan Paul al II-lea a reusit mai mult sa le complice, alimentind banuielile ca secretul fie nu a fost spus in intregime, fie nu este cel adevarat

Poveste fotocopiilor care nu se publica
   Printre primii care si-au exprimat, indirect, indoielile cu privire la autenticitatea celui de-al treilea secret de la Fatima s-a numarat si Nicholas Gruner, un personaj deosebit. El este presedinte al Centrului Fatima din Fort Erie, Canada, un centru de studiu al evenimentelor petrecute in 1917 in mica localitate portugheza si, totodata, editorul unei reviste trimestriale numita "Fatima Crusader". Nu in ultimul rind, Gruner este si proprietarul site-ului www.fatima.org, prin intermediul caruia pune la dispozitia celor conectati la Internet o ampla documentatie in materie. Prin urmare, avem o persoana cu greutate in domeniu, un veteran care facea lobby inca din 1978 pentru dezvaluirea secretului. Ei bine, la nici o saptamina de la comunicatul oficial al Vaticanului, acest Nicholas Gruner cerea ca "fotocopii dupa original sa fie puse imediat la dispozitia opiniei publice". Prin "original" se intelege aici textul scris in 1941 de sora Lucia dos Santos, unica supravietuiroare dintre cei trei copiii carora li s-a aratat Fecioara Maria, text care pina de curind a stat ascuns cu sfintenie in taintele Vaticanului.
   Aceasta solicitare este o forma mai voalata de a exprima neincrederea fata de institutia pontificala. E adevarat, prin vocea secretarului de stat al Vaticanului, Papa Ioan Paul al II-lea a anuntat ca o comisie de specialisti lucreaza deja la editarea textului in cauza, text care va fi insotit de comentariile Sanctitatii Sale. In schimb, nu a fost facuta nici o referire la fotocopii. Nu a fost avansat nici un termen de aparitie a volumului respectiv si, de asemenea, ramine neclar de ce este nevoie de o comisie pentru editarea sa. Procedura aleasa, lunga si alambicata, este cu atit mai surpinzatoare cu cit, daca se dorea, manuscrisul sorei Lucia putea ajunge la dispozitia intregii planete in citeva ore. Scanat rapid si postat pe Internet, chiar pe site-ul Vaticanului (www.vatican.va), el ar fi inlaturat multe din banuielile care au inceput sa circule.

Intre insinuari si declaratii pe sleau
   Insa cel mai mult dau de gindit banuielile exprimate fatis chiar din interiorul Bisericii Catolice. Un exemplu in acest sens, citat adesea in presa internationala din ultimele zile, il reprezinta declaratiile fratelui Rene Laurentin. Calugar francez si teolog specializat in studiul cultului Fecioarei Maria, acesta a declarat reporterilor italieni ca, dupa parerea sa, "cel de-al treilea secret de la Fatima mai zice ceva si despre crize si sciziuni in interiorul Bisericii, incepind de la conciliul Vatican II".
   In fond, fratele Rene Laurentin exprima una dintre cele mai circulate ipoteze cu privire la ultimul secret de la Fatima. Pina la 13 mai 2000, data dezvaluirii oficiale, comentatori atit laici cit si clerici erau convinsi ca numai un secret de o asemenea natura putea fi interesat Vaticanul sa ascunda. Altfel, s-a argumentat ulterior, nu este logic ca cinci Papi succesivi sa refuze sa il faca public, iar al saselea, Ioan Paul al II-lea, cind - in fine - il dezvalui, intinda atit de mult coarda cu publicarea fotocopiilor.
   De asemenea, ciudate sint si afirmatiile mai multor prelati italieni, care au marturisit, separat, ca ceea ce pare a fi continutul secretului i-a lasat "perplecsi". Asemenea declaratii nu au cum sa scape ziaristilor, unii dintre ei interpretindu-le in fel si chip, inclusiv ca aluzii stravezii la adresa unor cercuri inalte de la Vatican.

Speranta teroristului
   Insa exista cineva caruia aceasta varianta a secretului ii convine si chiar spera sa ii aduca un cistig de cauza. Este vorba de Mehmet Ali Agca, terorist turc, autor al atentatului din care Papa Ioan Paul al II-lea a scapat cu viata, in 1981. Aflat intr-o inchisoare din Italia, el si-a reinnoit cererea de a fi eliberat, dupa o detentie de 19 ani.
   Motivatia lui este foarte simpla: daca in 1917 Fecioara Maria transmitea unor copii ca in 1981 cineva urma sa il impuste pe Papa, inseamna ca aceasta a fost voia Domnului, iar el nu a facut decit sa o implineasca. In prezent, Mehmet Ali Agca considera ca a fost "predestinat" sa comita fapta pentru care se afla in puscarie. Ca atare, el se considera nevinovat, afirmind ca pornirea ucigasa nu i-a apartinut, el fiind o simpla unealta. In consecinta, sustine el, a fi pus in libertate ar insemna un act de justitie. Evident, o asemenea pozitie a generat proteste si comentarii incrincenate, venite din directii incrucisate.
Pe de o parte, magistatii italieni au sarit ca arsi, avertizind ca exista riscul de a crea un precedent periculos. In viziunea lor, orice criminal ar putea pretinde ca Dumnezeu sau - asa cum se intimpla mai des - Diavolul l-a impins sa curme viata cuiva. Eliberindu-l pe atentatorul la viata Papei, s-ar dezlantui o hoarda de avocati care nu ar inceta sa invoce un eventual "precedent Mehmet Ali Agca".
   Pe de alta parte, nici teologii nu au stat cu miinile in sin. Ei s-au grabit sa argumenteze cu toate trimiterile bibliografice de rigoare ca Dumnezeu l-a creat pe om liber, liber sa aleaga. "Liberul arbitru este cel mai minunat dar pe care il putea face Dumnezeu omului", a spus apasat un teolog italian. Agca ar fi putut sa nu il impuste pe Papa, sustin el. Decizia de a apasa pe tragaci i-a apartinut in intregime, deci este vinovat.

STIRI pe aceeasi tema - none
ARTICOLE pe aceeasi tema - Fatima - ultimul secret
CARTI pe aceeasi tema - none

Inapoi la STIRI

© Florin IORGA - 2000