O noua captura de extraterestri?
In conditiile unei averse de dezinformari in materie de OZN-uri, aversa ce nu se mai opreste de o jumatate de secol, orice informatie noua se cere verificata cu mare atentie, mai ales daca face parte din categoria celor "explozive". De asemenea, modul ei de prezentare trebuie sa fie caracterizat prin prudenta. Este ceea ce ne straduim in continuare, referindu-ne la un foarte recent caz de - zicem noi deocamdata - tentativa de intoxicare.
Fotografii cu expeditor necunoscut
In loc de imagini... |
Cum imaginile despre care e vorba in acest articol sint "copyrighted", nu
le pot posta aici. Ele apartin SETLAB si le puteti vedea la fata locului, adica aici, intr-o fereastra noua a browser-ului vostru. |
Problema extraterestrilor
capturati este atit de delicata, incit fotografiile ce ar trebui sa insoteasca (vezi
caseta alaturata) acest articol echivaleaza cu o adevarata bomba. Povestea lor este
simpla. La 26 ianuarie, in cutia postala a SETLAB, o asociatie care se ocupa cu studiul
fenomenului OZN, a aterizat o scrisoare. Conducatorii asociatei, Russell Dowden si Sonny
Salas, aveau sa deschida un plic pe care numele expeditorului nu figura si care nu
continea nimic in afara de fotografia extraterestrului.
In lipsa oricarei explicatii cu privire la aceasta imagine, ei au
hotarit sa o afiseze pe site-ul lor, ce poate fi accesat la adresa http://www.setlab.org/, cerind alaturat
detalii oricui stie ceva despre locul unde a fost facuta sau despre extraterestru. Asa se
face ca au primit indicii conform carora fotografia ar fi fost facuta pe unul din vasele
Marinei de Razboi a Statelor Unite.
Dar suprizele nu s-au oprit aici. Peste doua zile, la 28
ianuarie, SETLAB a primit un al doilea plic, tot cu expeditor necunoscut. O noua
fotografie, dar de data aceasta prezentind o autopsie, posibil a aceluiasi extraterestru.
Singura informatie legata de ea este ca ar fi fost facuta pe nava USS Shiloh in 1999, la
sfirsitul lunii august.
Dezvaluiri explozive sau alte
falsuri?
Greu de spus daca cele doua imagini reprezinta o alta serie de
falsuri sau, dimpotriva, ne aflam in fata unor noi dezvaluri. Surprinde faptul ca
detinatorii originalelor nu au incercat sa le negocieze, ci le-au trimis pur si simplu la
SETLAB, sub adapostul anonimatului. De obicei, asemenea clisee se vind pe bani grei.
Exceptie de la aceasta regula fac doar cazurile in care propietarii fotografiilor stiu cit
e de important ca ele sa devina publice, precum si - trebuie sa o spunem - cazurile de
intoxicare.
In varianta in care avem de a face cu niste materiale autentice,
e grav. Ar insemna ca au foarte mare dreptate militantii care cer guvernului SUA sa scoata
de sub incidenta secretului militar toate datele pe care le detine in legatura cu
farfuriile zburatoare. In varianta cealalta, in care ne aflam in fata unei noi tentative
de intoxicare, e tot grav. Am avea o dovada in plus ca se urmareste discreditarea fie a
cercetatilor privind fenomenul OZN in corpore, fie numai a SETLAB. Manevra ar fi
urmatoarea: se expediaza fotografiile fara nici o explicatie, cu speranta ca ele sa fie
prezentate drept reale, pentru ca apoi sa fie scoasa la lumina dovada falsului.
Oricum ar fi, concluzia de moment este una singura: se petrec
lucruri ciudate. Ori exista cineva in interiorul sistemului care vrea sa arate lumii ceea
ce autoritatile nu stiu cum sa ascunda mai bine, ori altcineva isi continua campania de
discreditare a celor ce sustin ca extraterestri exista.
O tinta bine aleasa
O analiza, fie ea si rudimentara, a fotografiilor in discutie
trebuie sa inceapa cu urmatoarea intrebare: de ce au fost trimise tocmai la SETLAB? De ce
acolo si nu la oricare alta dintre sutele de organizatii din Statelel Unite care se ocupa
cu cercetarea OZN-urilor? Petru cine nu stie, SETLAB inseamna in realitate Russell Dowden
si Sonny Salas. Ei sint doi dintre cei mai respectabili analisti ai problematicii OZN.
Jurnalisti independenti, ei semneaza articole cam peste tot in presa americana, sint
producatorii unor documentare de exceptie si sint invitati aproape permanenti ai unor
emisiuni de profil la radio si la televiziune. Oameni aflati deasupra oricaror banuieli,
cel putin pina la ora actuala, ei sint de fapt adevaratii destinatari ai celor doua
scrisori. Ziaristi experimentati, stiind foarte bine ca risca sa fie victimele unei
intoxicari, ei nu au prezentat imaginile pe Internet nici ca reale, nici ca falsuri. Au
facut exact ce trebuiau sa faca, adica le-au prezentat pur si simplu, solicitind
informatii suplimentare oricui ar putea sa le vina in ajutor.
Dar numai faptul ca fotografiile au ajuns la Russell Dowden si
Sonny Salas spune multe despre expeditor. Daca este cineva de buna credinta, atunci a
dorit ca ele sa fie facute publice de persoane ce nu pot fi suspectate ca umbla cu
falsuri. De asemenea, daca expeditorul nu este tocmai onest, el si-a ales tinta foarte
inspirat, caci discreditarea celor doi, mai mult ca sigur, i-ar aduce o avansare in grad.
In asteptarea expertilor
Evident, o analiza riguroasa a fotografiilor este doar la
indemina expertilor. Constienti de aceasta, in asteptarea unor comentarii avizate, ne
permitem totusi citeva observatii.
Referitor la extraterestrul surprins pe pelicula, putem spune ca
imaginea sa coprespunde in mare descrierilor de pina acum: trup firav, craniu foarte
dezvoltat, ochi mari si oblici, gura ca o fanta, nasul si urechile cu dimensiuni reduse.
S-ar parea ca prima imagine, cea in care rictusul de pe fata tradeaza suferinta daca nu
cumva chiar agonie, il infatiseaza in picioare, cu spatele lipit de un gard de sirma.
Eronat, caci se afla intins pe ceea ce pare a fi rama unui pat metalic, asa cum se poate
constata mai bine in a doua imagine. Dar aceasta din urma ridica o problema. Pentru
autopsii, exista niste mese speciale, usor inclinate. Ori, daca este un fals, e de
presupus ca o masa de autopsie n-ar mai fi reprezentat o problema pentru niste
falsificatori care au reusit sa creeze un extraterestru atit de credibil. Sa fie vorba cu
adevarat de o autopsie efectuata la bordul unui vas militar? Daca este asa, ea pare sa
aibe loc mai degraba undeva intr-o magazie intunecata din cala, decit intr-o sala de
operatii, dovada fiind faptul ca nu se distinge o sursa de lumina mai puternica decit
blitz-ul aparatului de fotografiat.
Chiar admitînd ca o nava a US Navy a doborit un OZN si a
recuperat cadavre, cred ca nici un comandant n-ar fi ordonat o autopsie si cu atit mai
putin in alta parte decit in blocul medical de la bord, unde macar lumina suficienta
trebuie sa existe. Cine a citit manualul de operatiuni speciale al grupului Majestic-12
referitor la "Recuperarea si manipularea entitatilor si tehnologiilor
extraterestre" isi aduce aminte de sectiunea II, consacrata organismelor ne-vii.
Recomandarile sint foarte clare: se cere imperativ conservarea lor in frigidere sau
impachetarea cu gheata, daca este posibil si, indiferent de situatie, imediata lor
deplasare la o baza sigura (vezi "Top secret/Majic", de Stanton T. Friedman,
editura Domino, 1998, pag. 164-165). Sigur, documentele MJ-12 sint acceptate de o buna
parte dintre ufologi, totusi fara a se bucura de lipsa oricaror critici. Insa, orice s-ar
spune despre veridicitatea lor, e incotestabil faptul ca logica lor reflectind spiritul
cazon este imbatabila.
Recapitulind, avem un extraterestru foarte credibil, fotografiat
in conditii greu credibile. In concluzie, pina la analize mai complexe ale celor doua
fotografii, sintem inclinati sa credem ca ele nu au sanse prea mari sa fie autentice.
Urmariti MISTERIUM, va vom tine la curent cu evolutia
cazului.
STIRI pe aceeasi tema - none
ARTICOLE pe aceeasi tema - none
CARTI pe aceeasi tema - none
© Florin IORGA - 2000