Planeta
noastra se gaseste in calea unui mare numar de corpuri ceresti ratacitoare, de la comete
si pina la imense blocuri de roca - asteroizi. In ultimii ani, gratie telescoapelor din ce
in ce mai perfectionate, astronomii descopera mereu noi si noi potentiali agresori
cosmici, care ne-ar putea lua drept tinta. Craterele meteoritice raspindite pe suprafata
Terrei arata ca nu ar fi pentru prima oara. Spaima de meteoriti distrugatori este
alimentata si de faptul ca in textul biblic face referire la "o stea cazind din
ceruri" (Apocalipsa, IX, 1).
Nu este de glumit
Solutii de
avarie
Teoretic,
amenintarea poate sa apara in urmatoii sase ani sau, la fel de bine, peste 6.000 de ani.
Problema li s-a parut americanilor suficient de serioasa, pentru a incepe studiile pentru
prima racheta anti-asteroid. Pe linga aceasta au fost propuse si alte solutii:
Microproiectilele distructive
Imaginati-va o multime de bile mici din tungsten lansate la mica distanta de un asteroid.
Pentru a nu se imprastia, acestea sint legate intre ele cu fibre de otel extrem de
rezistente. Asteroidul intra in reateaua astfel realizata cu o viteza de "numai"
100.000 km/h. In momentul impactului, prima bila intra in el la mare adincime; a doua
largeste fisura facuta de prima si apoi alte citeva sute de mii de micro-proiectile il
cern efectiv, pina il pulverizeaza.
- Avantaj: simplu, destul de ieftin.
- Inconvenient: ineficient pentru asteroizii mari.
Atacul nuclear
Explozia unei incarcaturi nucleare la suprafata unui asteroid creeaza un crater gigantic
si il face sa piarda o parte importanta din masa. De asemenea, unda de soc ar fi suficient
de puternica pentru a-l devia de pe traiectoria periculoasa pentru noi.
- Avantaj: nu e nevoie de o incarcatura prea mare.
- Inconveniente: riscul de a sparge asteroidul in mai multe bucati, dintre care citeva tot
vor putea atinge Pamintul; mai rau, acestea vor fi contaminate radioactiv.
Topiti asteroidul!
Concentrind razele soarelui cu ajutorul unor oglinzi uriase intr-un singur punct de pe
suprafata asteroidului, e posibil ca temperatura de suprafata sa ajunga la 1.000° C. Dupa
un timp, solul incepe sa se topeasca, pentru ca ulterior din adincul asteroidului sa
tisneasca un jet de vapori fierbinti, a carui forta se crede ca ar fi suficienta pentru
a-l devia.
- Avantaj: nu exista ramasite.
- Inconveniente: realizarea oglinzii este dificila; cu tehnologia de acum, constructia sa
ar cel putin un an, la un pret imens.
Concentrati-va gindurile
O solutie complementara, neagreata insa de forurile stiintifice, consta in devierea
asteroidului prin puterea gindurilor. Sustinatorii proiectului afirma ca atunci cind va
veni momentul, prin efortul simultan de concentrare al mai multor zeci de mii de oameni,
forta telekinetica astfel generata ar trebui sa modifice traiectoria bolidului cosmic.
Specialistii sustin ca pericolul
trebuie luat in serios, mai ales dupa ce in iulie 1994 cometa Shoemaker-Levy a cazut pe
Jupiter. Evenimentul a fost studiat cu atentie: intrind in atmosfera giganticei planete,
aceasta s-a spart in 21 de bucati cu diametrul de cca. 0,5 km, care au provocat o intreaga
serie de cataclisme. Daca un singur impact de tipul acesta s-ar fi produs pe Pamint,
planeta noastra ar fi fost acoperita pentru o buna bucata de vreme de nori grei de praf si
cenusa. Nimeni nu poate garanta ca Pamintul va fi scutit de o astfel de vizita nedorita.
Daca nu cumva a si primit-o deja in trecut, aceasta fiind cauza disparitiei dinozaurilor,
conform unei ipoteze mai vechi.
Consecintele ce decurg dintr-un impact cu un meteorit sau o cometa pot fi
dintre cele mai neplacute. Intesitatea cutremurului ce va urma depinde de masa corpului in
discutie, dar si de locul impactului. Deoarece Pamintul este acoperit de ape in proportie
de doua treimi, sansele ca musafirul nepoftit sa cada in ocean sint de 66 %. Evident,
cutremurul aferent nu va fi la fel de puternic precum in cazul unei caderi pe uscat. In
schimb valul imens care va fi generat va spulbera pur si simplu localitatile de coasta.
Craterul din imagine se afla in
Arizona si este de origine meteoritica. Diametrul sau de peste 1 km lasa de inteles ca
impactul nu a fost tocmai placut
Aparati de atmosfera
Cei mai speriosi din fire ar putea ajunge sa perceapa meteoritii drept un fel
de sabie a lui Damocles, la scara cosmica. Din fericire, un meteorit periculos nu cade pe
Pamint nici macar cu aceeasi frecventa cu care se prabusesc avioanele.
Marele nostru noroc il reprezinta atmosfera. Frecarea cu aerul ridica atit de
mult temeratura vizitatorilor cosmici, incit acestia se topesc sau se pulverizeaza in
bucati atit de mici incit nu au nici un efect. Lucrurile erau total diferite pina acum
trei miliarde de ani, cind atmosfera aflata inca in formare nu reusea sa ofere un scut la
fel eficient. In urma bombardamentului meteoritic, suprafata Pamintului trebuie ca arata
pe atunci la fel de ciruita cum arata astazi Luna.
Impactul se amina
Povestile in care Pamintul intra in coliziune cu un asteroid au ajuns la
moda. Dovada sta si productia hollywoodiana de mare succes "Deep Impact". Moda
aceasta nu este intimplatoare, ci se datoreaza avertismentelor repetate ale oamenilor de
stiinta. De aceea, este interesant de stiut care este probabilitatea unei coliziuni
distrugatoare. Statistic vorbind, daca asteroidul sau cometa ce a dus la disparitia a 70 %
dintre specii, inclusiv a dinozaurilor, a lovit Pamintul acum 65 de milioane de ani,
atunci, teoretic, am putea dormi linistiti cel putin 10 - 15 milioane de ani.
Conform unor noi calcule, desi amenintarea exista, ea ar fi mult mai mica
decit se credea. Dintre asteroizii cu o traiectorie ce ii aduce in apropierea Pamintului,
multi ar avea o speranta de viata mult mai redusa decit se credea pina acum - probabil in
jur de 10 milioane de ani. La scara astronomica, inseamna foarte putin, dar pentru noi
este un interval foarte confortabil. Care insa este cauza acestei sperante de viata atit
de scazute? In cazul acestor asteroizi, riscul de a intra in coliziune cu Soarele sau cu
Jupiter este mai mare.
Asteroizi en-detail
Daca unora le inspira
groaza, industriasului american James W. Benson asteroizii ii inspira idei de afaceri. Om
hotarit, el a creat o companie, Space Dev, al carei unic obiectiv este acela de a scoate
bani din asteroizi. Unul dintre consultantii firmei, John Lewis, cercetator la
Universitatea din Arizona, sustine ca n-ar fi o afacere proasta. Un asteroid
"normal" poate valora intre 1000 si 4000 de miliarde de dolari, ca urmare a
exploatarii metalelor pretioase si industriale pe care le contine.
Benson este foarte transant: "Spatiul cosmic e un loc public, nu un
proiect guvernamental, asa ca cine vrea un asteroid, n-are decit sa si-l ia; vom utiliza
tacticile de afaceri uzuale pentru a exploata spatiul, si nu vom accepta nici un ban din
fondurile guvernamentale", a precizat el intr-o conferinta de presa desfasurata acum
trei ani, dupa care a trecut la fapte. Mai exact, a lansat o sonda spatiala particulara,
numita "Near Earth Asteroid Prospector" la un pret care i-a lasat masca pe cei
de la NASA: numai 50 de milioane de dolari, fata de 250 de milioane cit se cheltuie de
obicei. Misiunea lui "Near Earth Asteroid Prospector" a fost sa studieze cit mai
de aproape cu putinta asteroizii interesanti din punct de vedere financiar. Avind in
buzunar lista cu asteroizii care contin intr-o proportie insemnata metale precum cobaltul,
aurul, platina si altele, alaturi de planuri foarte precise de exploatare, indraznetul
James W. Benson este convins ca va gasi parteneri pentru a finanta o afacere la scara
cosmica, ce se anunta.
La
30 iunie 1908, toate seismografele aflate pe o raza cu diametrul de 1000 de km au tresarit
brusc si violent. Undeva in taigaua siberiana, in Tunguska, ceva s-a izbit de sol. Unda
soc generata a fost inregistrata chiar si la Washington. Cometa, asteroid sau nava
extraterestra? Nici acum nu se stie precis ce a fost.
Planeta
noastra se gaseste in calea unui mare numar de corpuri ceresti ratacitoare, de la comete
si pina la imense blocuri de roca - asteroizi. In ultimii ani, gratie telescoapelor din ce
in ce mai perfectionate, astronomii descopera mereu noi si noi potentiali agresori
cosmici, care ne-ar putea lua drept tinta. Craterele meteoritice raspindite pe suprafata
Terrei arata ca nu ar fi pentru prima oara. Spaima de meteoriti distrugatori este
alimentata si de faptul ca in textul biblic face referire la "o stea cazind din
ceruri" (Apocalipsa, IX, 1).
Microproiectilele distructive
La
30 iunie 1908, toate seismografele aflate pe o raza cu diametrul de 1000 de km au tresarit
brusc si violent. Undeva in taigaua siberiana, in Tunguska, ceva s-a izbit de sol. Unda
soc generata a fost inregistrata chiar si la Washington. Cometa, asteroid sau nava
extraterestra? Nici acum nu se stie precis ce a fost. 
