Sub amenintarea asteroizilor

asteroid.gif (13293 bytes)Planeta noastra se gaseste in calea unui mare numar de corpuri ceresti ratacitoare, de la comete si pina la imense blocuri de roca - asteroizi. In ultimii ani, gratie telescoapelor din ce in ce mai perfectionate, astronomii descopera mereu noi si noi potentiali agresori cosmici, care ne-ar putea lua drept tinta. Craterele meteoritice raspindite pe suprafata Terrei arata ca nu ar fi pentru prima oara. Spaima de meteoriti distrugatori este alimentata si de faptul ca in textul biblic face referire la "o stea cazind din ceruri" (Apocalipsa, IX, 1).

  Nu este de glumit

Solutii de avarie
Teoretic, amenintarea poate sa apara in urmatoii sase ani sau, la fel de bine, peste 6.000 de ani. Problema li s-a parut americanilor suficient de serioasa, pentru a incepe studiile pentru prima racheta anti-asteroid. Pe linga aceasta au fost propuse si alte solutii:

b_rosu.gif (52 bytes) Microproiectilele distructive
Imaginati-va o multime de bile mici din tungsten lansate la mica distanta de un asteroid. Pentru a nu se imprastia, acestea sint legate intre ele cu fibre de otel extrem de rezistente. Asteroidul intra in reateaua astfel realizata cu o viteza de "numai" 100.000 km/h. In momentul impactului, prima bila intra in el la mare adincime; a doua largeste fisura facuta de prima si apoi alte citeva sute de mii de micro-proiectile il cern efectiv, pina il pulverizeaza.
- Avantaj: simplu, destul de ieftin.
- Inconvenient: ineficient pentru asteroizii mari.

b_rosu.gif (52 bytes) Atacul nuclear
Explozia unei incarcaturi nucleare la suprafata unui asteroid creeaza un crater gigantic si il face sa piarda o parte importanta din masa. De asemenea, unda de soc ar fi suficient de puternica pentru a-l devia de pe traiectoria periculoasa pentru noi.
- Avantaj: nu e nevoie de o incarcatura prea mare.
- Inconveniente: riscul de a sparge asteroidul in mai multe bucati, dintre care citeva tot vor putea atinge Pamintul; mai rau, acestea vor fi contaminate radioactiv.

b_rosu.gif (52 bytes) Topiti asteroidul!
Concentrind razele soarelui cu ajutorul unor oglinzi uriase intr-un singur punct de pe suprafata asteroidului, e posibil ca temperatura de suprafata sa ajunga la 1.000 C. Dupa un timp, solul incepe sa se topeasca, pentru ca ulterior din adincul asteroidului sa tisneasca un jet de vapori fierbinti, a carui forta se crede ca ar fi suficienta pentru a-l devia.
- Avantaj: nu exista ramasite.
- Inconveniente: realizarea oglinzii este dificila; cu tehnologia de acum, constructia sa ar cel putin un an, la un pret imens.

b_rosu.gif (52 bytes) Concentrati-va gindurile
O solutie complementara, neagreata insa de forurile stiintifice, consta in devierea asteroidului prin puterea gindurilor. Sustinatorii proiectului afirma ca atunci cind va veni momentul, prin efortul simultan de concentrare al mai multor zeci de mii de oameni, forta telekinetica astfel generata ar trebui sa modifice traiectoria bolidului cosmic.

   Specialistii sustin ca pericolul trebuie luat in serios, mai ales dupa ce in iulie 1994 cometa Shoemaker-Levy a cazut pe Jupiter. Evenimentul a fost studiat cu atentie: intrind in atmosfera giganticei planete, aceasta s-a spart in 21 de bucati cu diametrul de cca. 0,5 km, care au provocat o intreaga serie de cataclisme. Daca un singur impact de tipul acesta s-ar fi produs pe Pamint, planeta noastra ar fi fost acoperita pentru o buna bucata de vreme de nori grei de praf si cenusa. Nimeni nu poate garanta ca Pamintul va fi scutit de o astfel de vizita nedorita. Daca nu cumva a si primit-o deja in trecut, aceasta fiind cauza disparitiei dinozaurilor, conform unei ipoteze mai vechi.
   Consecintele ce decurg dintr-un impact cu un meteorit sau o cometa pot fi dintre cele mai neplacute. Intesitatea cutremurului ce va urma depinde de masa corpului in discutie, dar si de locul impactului. Deoarece Pamintul este acoperit de ape in proportie de doua treimi, sansele ca musafirul nepoftit sa cada in ocean sint de 66 %. Evident, cutremurul aferent nu va fi la fel de puternic precum in cazul unei caderi pe uscat. In schimb valul imens care va fi generat va spulbera pur si simplu localitatile de coasta.

met_crater.jpg (27937 bytes)
Craterul din imagine se afla in Arizona si este de origine meteoritica. Diametrul sau de peste 1 km lasa de inteles ca impactul nu a fost tocmai placut

     Aparati de atmosfera
   Cei mai speriosi din fire ar putea ajunge sa perceapa meteoritii drept un fel de sabie a lui Damocles, la scara cosmica. Din fericire, un meteorit periculos nu cade pe Pamint nici macar cu aceeasi frecventa cu care se prabusesc avioanele.
   Marele nostru noroc il reprezinta atmosfera. Frecarea cu aerul ridica atit de mult temeratura vizitatorilor cosmici, incit acestia se topesc sau se pulverizeaza in bucati atit de mici incit nu au nici un efect. Lucrurile erau total diferite pina acum trei miliarde de ani, cind atmosfera aflata inca in formare nu reusea sa ofere un scut la fel eficient. In urma bombardamentului meteoritic, suprafata Pamintului trebuie ca arata pe atunci la fel de ciruita cum arata astazi Luna.

     Impactul se amina
   Povestile in care Pamintul intra in coliziune cu un asteroid au ajuns la moda. Dovada sta si productia hollywoodiana de mare succes "Deep Impact". Moda aceasta nu este intimplatoare, ci se datoreaza avertismentelor repetate ale oamenilor de stiinta. De aceea, este interesant de stiut care este probabilitatea unei coliziuni distrugatoare. Statistic vorbind, daca asteroidul sau cometa ce a dus la disparitia a 70 % dintre specii, inclusiv a dinozaurilor, a lovit Pamintul acum 65 de milioane de ani, atunci, teoretic, am putea dormi linistiti cel putin 10 - 15 milioane de ani.
   Conform unor noi calcule, desi amenintarea exista, ea ar fi mult mai mica decit se credea. Dintre asteroizii cu o traiectorie ce ii aduce in apropierea Pamintului, multi ar avea o speranta de viata mult mai redusa decit se credea pina acum - probabil in jur de 10 milioane de ani. La scara astronomica, inseamna foarte putin, dar pentru noi este un interval foarte confortabil. Care insa este cauza acestei sperante de viata atit de scazute? In cazul acestor asteroizi, riscul de a intra in coliziune cu Soarele sau cu Jupiter este mai mare.

     Asteroizi en-detail
   Daca unora le inspira groaza, industriasului american James W. Benson asteroizii ii inspira idei de afaceri. Om hotarit, el a creat o companie, Space Dev, al carei unic obiectiv este acela de a scoate bani din asteroizi. Unul dintre consultantii firmei, John Lewis, cercetator la Universitatea din Arizona, sustine ca n-ar fi o afacere proasta. Un asteroid "normal" poate valora intre 1000 si 4000 de miliarde de dolari, ca urmare a exploatarii metalelor pretioase si industriale pe care le contine.
   Benson este foarte transant: "Spatiul cosmic e un loc public, nu un proiect guvernamental, asa ca cine vrea un asteroid, n-are decit sa si-l ia; vom utiliza tacticile de afaceri uzuale pentru a exploata spatiul, si nu vom accepta nici un ban din fondurile guvernamentale", a precizat el intr-o conferinta de presa desfasurata acum trei ani, dupa care a trecut la fapte. Mai exact, a lansat o sonda spatiala particulara, numita "Near Earth Asteroid Prospector" la un pret care i-a lasat masca pe cei de la NASA: numai 50 de milioane de dolari, fata de 250 de milioane cit se cheltuie de obicei. Misiunea lui "Near Earth Asteroid Prospector" a fost sa studieze cit mai de aproape cu putinta asteroizii interesanti din punct de vedere financiar. Avind in buzunar lista cu asteroizii care contin intr-o proportie insemnata metale precum cobaltul, aurul, platina si altele, alaturi de planuri foarte precise de exploatare, indraznetul James W. Benson este convins ca va gasi parteneri pentru a finanta o afacere la scara cosmica, ce se anunta.


Tunguska ramine o enigma   La 30 iunie 1908, toate seismografele aflate pe o raza cu diametrul de 1000 de km au tresarit brusc si violent. Undeva in taigaua siberiana, in Tunguska, ceva s-a izbit de sol. Unda soc generata a fost inregistrata chiar si la Washington. Cometa, asteroid sau nava extraterestra? Nici acum nu se stie precis ce a fost.

 

STIRI pe aceeasi tema - Se tem sau nu englezii de un asteriod?
ARTICOLE pe aceeasi tema - none
CARTI pe aceeasi tema - none

Inapoi la ARTICOLE
Inapoi la articole

linie.gif (484 bytes)
Florin IORGA - 2000

HOME